Divorț – cu siguranță este un cuvânt care sună dur în urechile noastre și totuși inevitabil în unele cazuri. Clipa separării fizice lasă urme, iar cei care trec printr-un astfel de eveniment simt nevoia de multe ori să-și povestească durerea. Se spune că femeile se pricep mai bine la vorbe și găsesc rapid consolare ba la o prietenă ba la o rudă, dar v-ați întrebat vreodată ce se întâmplă cu un tată divorțat? Cum și dacă își regăsește rapid locul în societate?
Ne-am bucurat să aflăm că, în București, tații divorțați au un loc unde pot merge să discute, să întâlnească alți tați care trec prin situații similare. Am stat de vorbă cu Ioan Ungureanu de la DadsAround și ne-a vorbit despre cum se schimbă viața după divorț și de ce bărbații, după separare, sunt de multe ori priviți ca un paria.
Cum și de ce a luat naștere DadsAround?
Ioan Ungureanu: DadsAround s-a născut din durere și curaj. În urmă cu 4 ani divorțam. Copilul meu avea 2 ani. Decizia a fost grea, fiind o relație de cuplu de 9 ani din care și eu, și mama copilului ieșeam frânți. Dar decizia a fost sănătoasă pentru dezvoltarea copilului, iar asta ne-a adus într-un punct amiabil la nivel de părinți. Mi-ar fi plăcut atunci să găsesc un loc unde se discută despre tații divorțați și provocările lor. Cum treci prin singurătate, vinovăție, anxietate, vulnerabilitate, slăbiciune. Cum te pui la loc și devii un tată deosebit, așa cum îmi doream eu să fiu. Cum îți păstrezi relația cu copilul. Cum au făcut alți tați în situații similare. Care sunt mijloacele cu care navighezi prin diversele etape ale perioadei post-divorț.
Acest loc nu exista atunci și nu există nici acum. Norocul meu a fost o persoană dragă care a știut să mă asculte, să mă inspire fără să-mi dea sfaturi necerute; pur și simplu, să mă ajute să mă uit și altfel la situația mea. Dar mă gândesc că nu toți tații au acest noroc. Decizia silențioasă pe care am luat-o atunci a fost că, la un moment dat, voi încerca să fac ceva spre a umple acest gol. Mi-a luat peste 3 ani să prind curaj să transform povestea mea, nevoia mea de-atunci, într-un proiect prin care să ajung la alți tați divorțați care poate au și ei nevoie de informare, sprijin și înțelegere. Între timp am realizat că misiunea mea se adresează de fapt și taților căsătoriți, fiindcă paradigma limitativă în care este încadrat tatăl în România este aceeași.
Ce își propune DadsAround să facă pentru nișa aceasta, a taților divorțați?
Ioan Ungureanu: Proiectul are 2 mari dimensiuni. Prima dimensiune este www.dadsaround.com – o platformă digitală, momentan în dezvoltare. Aici tații divorțați și, prin extensie, toți tații din România, vor găsi informații cu bază științifică despre parenting-ul modern care pleacă de la un principiu de bun simț: tatăl și mama sunt parteneri în creșterea copilului; tatăl fiind implicat, dedicat, informat, activ. Ei vor găsi aici conținut util, mijloace ce pot fi aplicate în viața reală și care să aibă rezultate. Interviuri cu specialiști din domenii variate, curatoriat pe anumite cărți sau surse de informare, un podcast dedicat și o serie de alte materiale, toate cu scopul de a susține misiunea: de a-i ajuta pe tați să-și atingă întregul potențial de părinte.
A doua dimensiune este DadsAround Sessions – un workshop derulat în offline în parteneriat cu Matei Stănculescu, terapeut și co-fondator al centrului Eka – Centrul Stării de Bine. Atelierul a avut deja o primă ediție și ne pregătim cu mare entuziasm pentru a doua, programată pentru 25 noiembrie. Intrarea este liberă iar înscrierile se fac aici https://centruleka.com/dadsaround-sessions/
Scopul acestor întâlniri este să oferim un spațiu informal, relaxat în care să dezbatem specificul problemelor, provocărilor, soluțiilor fiecărui tată prezent. Prima ediție a însemnat 3 ore fără să ne ducem măcar o dată la baie, deși programasem 2 pauze.
DadsAround – debate
Câți tați divortați/nedivorțați vi s-au alăturat și cu ce gânduri vin?
Ioan Ungureanu: Provocarea noastră cea mai mare este să ajungem la tații divorțați. Prima ediție a workshop-ului a fost într-un fel și un experiment. Nu am promovat deloc evenimentul și am adus vorba doar cu câteva zile înainte, prin două postări organice. Probabil că cel mai bun mod de a descrie reacția taților este momentul în care fotograful a decis să lase aparatul din mână, să ia loc pe un scaun și să se alăture conversației. Susținerea pentru proiect este surprinzător de puternică, semn că am intuit bine atunci când am simțit că există o nevoie reală pentru el. Dar la fel de bine mi se confirmă o altă asumpție și anume că tații divorțați sunt destul de reținuți în a ieși în față.
De fapt, aceasta este și catalizatorul proiectului – obiectivul este să schimb această paradigmă. Să încerc să arăt taților că a discuta despre problemele lor este un lucru vindecător. Este natural să fii vulnerabil. Și e ok să admiți că a prelua rolul de bărbat care nu plânge niciodată, care este provider, care cară întotdeauna greutățile este o abordare depășită și prea puțin sustenabilă. La fel de depășită cred că (iar studiile confirmă) este și atitudinea că dacă ești tată, ai mai mult un rol secund în creșterea copilului.
Ce-i lipsește cel mai mult unui tată divorțat după separare?
Ioan Ungureanu: Înțelegerea. Pe de-o parte nu înțelegi încotro să o apuci. Pe de altă parte nu înțelegi exact ce ți se întâmplă. În același timp, te întâlnești cu lipsa de înțelegere a celor din jur – „tu ești ticălosul care a distrus familia; puteai să faci mai mult, dar ai preferat să pleci”. Prietenii te judecă. Familia te judecă. Și cel mai mult te judeci singur.
Curajul. Tendința este să fii bulversat de frică și să intri într-un sistem defensiv care, din păcate, se traduce prin distanțarea, uneori chiar completă, de copil.
Abordarea subiectului. Subiectul tatălui divorțat este încă tabu. Vorbim de divorț din perspectiva mamei, a copilului, dar prea puțin spre deloc despre tată. Invitația mea la dezbatere pornește de la o întrebare cât se poate de importantă pe care mi-o pun mie însumi în fiecare zi: ce poate face tatăl pentru a-i asigura o dezvoltare puternică și sănătoasă copilului? În ultimul recensământ, din 2021, apăreau 186,171 de bărbați divorțați cu vârste cuprinse între 20 și 49 de ani. Iar în 2022, existau peste 272,000 de familii monoparentale. În acest context, cred că este timpul să discutăm deschis despre cum ajutăm tatăl să se vindece, tocmai pentru a crea o relație puternică și sănătoasă cu copilul lui. Tocmai pentru a avea o relație sănătoasă cu mama copilului. Tocmai pentru a fi un bărbat împlinit.
Simțiți că tații divorțați sunt o categorie defavorizată, că își găsesc greu locul?
Ioan Ungureanu: Cred că problema este lipsa de dezbatere, dar și de informare. Prin prisma facultății pe care o fac – Științe Cognitive, Psihologie, UniBuc – învăț o sumedenie de lucruri despre mintea umană, despre creier și dezvoltarea lui la copil, despre neuroștiința învățării, despre dinamica emoțiilor, despre qualia și perspectiva unică a fiecărui individ. Sunt determinat să împărtășesc cât mai mult din cunoașterea pe care am norocul să o accesez. Iar invitația mea către toți tații este să descoperim împreună lucrurile astea.
Eu sunt de părere că a discuta despre elefanții din cameră este o condiție elementară pentru a începe să tratezi cu adevărat niște răni de care, culmea, uneori nici nu ești conștient. Eu asta am făcut cu mine însumi și asta fac în continuare. Sigur, sunt specialiști care ar putea vorbi despre traumele trans-generaționale sau despre o serie de sindroame psiho-emoționale care ne țin captivi în evitarea conștientizării reale a problemelor care ne bântuie. Aici eu mai am de învățat, dar sunt norocos să-l am pe Matei partener. Oricum ar fi, totul cred că pleacă de la dezbatere, de la a pune problema pe masă și asta încercăm să facem în offline cu atelierul DadsAround Sessions de la Centrul Eka.
În același timp, se pare că sunt și motive de ordin socio-cultural care au dus la această „discriminare” a tatălui. De exemplu, am aflat că teoriile mai vechi ale atașamentului au susținut această diferențiere între mamă și tată, inclusiv la nivel științific. Faptul că atașamentul în accepțiunea modernă este o legătură dintre copil și cei care îl cresc în mod implicat, și nu doar cu mama, ne arată că dacă tatăl e prezent suficient de mult, el va crea o legătură solidă cu copilul care se reflectă într-o dezvoltare completă și sănătoasă pe termen lung.
DadsAround – locul unde tații divorțați găsesc sprijin
Ce își propune DadsAround să schimbe în societatea noastră?
Ioan Ungureanu: Paradigma că tatăl ocupă un loc secundar în dezvoltarea copilului. Etichetele pe care societatea le pune taților, indiferent că sunt sau nu divorțați. Etichetele pe care tații și le pun singuri. Relația dintre tată și copil și, indirect, relația dintre el și mamă. Știu, sunt lucruri complicate și de lungă durată. Dar eu mă consider norocos să încep acest demers.
Din experiența dvs., se îndepărtează tatăl după divorț? Dacă da, de ce?
Ioan Ungureanu: Am discutat cu fondatorul unei comunități online pentru familii monoparentale despre asta. Sociolog și profesor, tată a trei copii, acesta îmi spunea că, în experiența lui, există o pondere mai mare către cei care iau decizia de a se îndepărta de copil sau copii. Din câte știu eu, nu există date concludente despre situația actuală din România pe această temă.
Există însă o imagine pentru cum s-au produs divorțurile și știu că ponderea pentru divorțurile realizate prin acord comun, adică soții se înțeleg amiabil pe condițiile separării. Unul dintre obiectivele proiectului DadsAround este să aduc un pic de lumină în această temă pe cât de importantă, pe atât de puțin documentată. Am realizat un chestionar special pentru asta și mi-am propus ca pe termen lung să invit cât mai mulți tați divorțați să îl parcurgă. Îl găsiți aici
În comunicările voastre există un cuvânt care ne-a atras atenția. #supertată. La ce faceți referire când spuneți asta?
Ioan Ungureanu: Pentru mine un supertată înseamnă un tată care se face retur la clișeele care încă definesc „meseria” de tată. Un bărbat care ia în considerare posibilitatea ca puterea să fie de fapt în cunoaștere, în iubire, nu doar în forță. Un tată care atunci când își vede băiatul că plânge la poarta grădiniței, îl ia în brațe, îi spune că îl iubește și că e ok să fie trist. Un bărbat în toată firea care se va lăsa machiat de fetița lui pentru ora de ceai cu păpușile preferate și care, nu numai că se va bucura, dar va face și un selfie cu ea.
Un supertată este un fel de Clark Kent în societate, la birou, în drum spre casă, dar care, atunci când vine vorba de copilul lui, devine Superman. Paradoxal sau nu, eu cred că majoritatea taților sunt așa în profunzime, chiar dacă nu realizează mereu asta în mod conștient. Aici intervin cele două dimensiuni esențiale al proiectului DadsAround: mijloacele cu bază științifică și comunitatea.
Ce pași urmează în dezvoltarea DadsAround și unde vă pot găsi cei interesați?
Ioan Ungureanu: DadsAround este prezent pe LinkedIn printr-un newsletter și content publicate cu recurență aici. De curând am ajuns și pe Instagram. Atelierul DadsAround Sessions are deja loc la Eka – Centrul Stării de bine, iar rezervările pentru workshopul de pe 25 noiembrie se pot face aici.
Lucrăm în acest moment la primele episoade din podcast unde vom publica atât episoade cu noi doi, Matei și cu mine, dar și cu o serie de invitați – tați, bunici, fii, fiice, specialiști, personalități și practic oricine crede în misiunea proiectului și poate să ne ajute să învățăm împreună. Podcast-ul va fi lansat până la finalul acestui an.
Site-ul este în construcție, dar am lăsat această etapă pe ultimul loc, fiindcă intenția mea este să ajung cât mai repede la tații din România pentru a conecta cu ei și a lucra împreună pe problemele și provocările reale și specifice ale fiecăruia în parte. Un pas la fel de important este identificarea unor parteneriate cu cei care cred în misiunea proiectului și sunt dispuși să îl sprijine – obiectivul acestor parteneriate este cât se poate de direct: de a ajunge la cât mai mulți tați divorțați.
