După ce România și Bulgaria au disputant timp îndelung termenul de “plăcintă dobrogeană”, primim în sfârșit recunoașterea europeană.
La 27 aprilie 2021, Comisia a primit din partea Bulgariei actul de opoziţie. La 29 aprilie 2021, CE a transmis României acest document, iar la 23 iunie 2021, Bulgaria a prezentat Comisiei o declaraţie de opoziţie motivată.
„În conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Bulgaria a susţinut că înregistrarea denumirii „Plăcintă dobrogeană” ca indicaţie geografică protejată ar ameninţa existenţa produsului numit „Dobrudzhanska banitsa”, care se prepară ca produs de patiserie tradiţional în Bulgaria de secole şi face parte din patrimoniul gastronomic şi cultural bulgar. În fapt, „Dobrudzhanska banitsa” are acelaşi înţeles ca „Plăcintă dobrogeană”. Mai mult, Bulgaria a susţinut că această denumire desemnează produse cu ingrediente, etape de preparare şi caracteristici finale ale produsului similare şi, astfel, elementele esenţiale ale „Dobrudzhanska banitsa” şi ale „Plăcintei dobrogene” ar putea fi considerate identice. Aceste similarităţi sunt determinate de evoluţia istorică, având în vedere faptul că Dobrogea, ca regiune istorică şi geografică, este împărţită între cele două ţări – Dobrogea de Nord în România şi Dobrogea de Sud în Bulgaria. Aşadar, ambele regiuni, chiar dacă se află în două ţări diferite, împărtăşesc tradiţii şi obiceiuri culinare similare”, se menţionează în documentul CE.
Ca urmare, Bulgaria a pus sub semnul întrebării legătura dintre produs şi aria geografică, şi a atras atenţia asupra unui efect negativ pe care înregistrarea denumirii „Plăcintă dobrogeană” ca indicaţie geografică protejată l-ar avea asupra intereselor economice ale producătorilor de „Dobrudzhanska banitsa” din Bulgaria şi a susţinut că acest lucru ar putea induce consumatorii în eroare cu privire la originea produsului, scrie Agerpres.
Documentul CE admite că între cele două produse există diferențe
„Produsul denumit „Plăcintă dobrogeană” în România prezintă similarităţi cu produsul care este utilizat în mod legal în Bulgaria şi este denumit „Dobrudzhanska banitsa”. Cu toate acestea, în pofida tradiţiilor şi obiceiurilor culinare comune legate de regiunea geografică şi istorică Dobrogea/Dobrudzha, aceste tradiţii şi obiceiuri au evoluat în mod distinct în România şi în Bulgaria, ceea ce a dus la apariţia unor diferenţe în privinţa preparării, precum şi a reputaţiei şi a utilizării denumirilor care desemnează produsele în cauză”, potrivit documentului CE.
„Din aceste motive şi deoarece s-a demonstrat că denumirea „Dobrudzhanska banitsa” a fost utilizată în mod constant, legal şi echitabil timp de cel puţin 25 de ani înaintea prezentării către Comisie a cererii de înregistrare a denumirii „Plăcintă dobrogeană”, în interesul echităţii şi al utilizării tradiţionale şi dat fiind acordul la care au ajuns solicitantul şi oponentul în această privinţă, trebuie acordată perioada de tranziţie de 10 ani. Având în vedere cele de mai sus, denumirea „Plăcintă dobrogeană” trebuie înregistrată în Registrul denumirilor de origine protejate şi al indicaţiilor geografice protejate”, arată CE.
România are recunoscute până în prezent pe sisteme de calitate europene 10 produse, din care nouă cu IGP, respectiv: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie de Dunăre afumată, Cârnaţi de Pleşcoi, Telemea de Sibiu, Caşcaval de Săveni, Salata cu icre de ştiucă de Tulcea, Salata tradiţională cu icre de crap, iar unul, Telemeaua de Ibăneşti, cu Denumire de Origine Protejată (DOP).
